Crăciun 2010

Solemnitatea Naşterii lui Cristos , Dumnezeu - făcut om pentru mântuirrea noastră , ne dă ocazia să gustăm pacea divină.

În Pruncul din Betleem găsim pacea pe care o doreşte inima noastră , lumina de care are nevoie inima noastră, curajul pe care îl caută voinţa noastră .

În momentul în care îl primim pe Fiul lui Dumnezeu , toate aceste daruri se revarsă în viaţa noastră.

Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului să ne deschidă întreaga fiinţă spre Dumnezeu , lăsându-se călăuzită de Cel ce singur este lumina şi curajul nostru, pacea şi mântuirea noastră .

Să aveţi parte de un Sfânt Crăciun binecuvântat de Domnul !



* Activităţi incluse în cadrul Proiectului Etwinning Let me present you my country

Naşterea Domnului nost

Crăciunul e aproape...Zvon de colinde străbate uliţele satului...Grupuri de colindători intonează imnuri de mărire a Naşterii pruncului Isus în ieslea sufletelor noastre.
Tradiţionalul acestor cântece arhaice, izvorâte din curăţia sufletului plămădit din lutul gliei strămoşeşti nu trebuie lăsat să se stingă în vâltoarea clipelor prezentului , parcă prea grăbit în goana spre un alt fel de viitor.

De aceea, ideea proiectului demarat cu Muzeul Etnografic este lăudabilă, aducând lângă noi atmosfera satului tradiţional din vremea sărbătorilor de iarnă, plin de înfiorarea pregătirilor şi păstrarea autenticului .

Cele trei clase participante au vizitat secţiile muzeului , au urmărit modul de realizare a Stelei şi a măştilor , iar apoi au colindat , vestind tuturor apropierea Crăciunului.

Curând se va lăsa cortina timpului şi peste anul 2010. În urmă-ne , au rămas amintirile unor pagini din devenirea unor suflete de copil , şi zvonurile cântecelor intonate pe scena vieţii .

Vă doresc tuturor să primiţi în inimile voastre bucuria Naşterii Mântuitorului .

Să vă bucuraţi alături de cei pe care-i purtaţi în suflet şi în gând de mulţimea harurilor revărsate asupra omenirii în această noapte sfântă.

În pace şi iubire pământul se-împresoară
Şi slove iscusite din cer mereu coboară
Cu roi de fluturi albi, Crăciunul iar soseşte
Iar pruncul , cu speranţă, în iesle odihneşte.

Cu toţii-n astă seară vom intona colinde
Speranţa înnoirii în suflet se aprinde
Şi-ai cerurilor îngeri în preajma ieslei cântă
Tresalte-a noastre inimi de Naşterea cea sfântă.

* Activităţi incluse în cadrul Proiectului Etwinning Let me presentyou my country

Succesele iernii

Acest sfârşit de săptămână a adus , în rândurile iubitorilor de sport ai comunităţii noastre , pe lângă bucuria calificării la etapa judeţeană a ONSS , ramura fotbal , şi mândria de a fi contemporani cu o generaţie de excepţie a handbalului feminin.

Această echipă minunată a reuşit să termine competiţia europeană pe a treia treaptă a clasamentului, învingând în finala mică chiar formaţia gazdă , Danemarca.

Puteţi viziona înregistrarea finalei mici , accesând linkul de mai jos

finala mică

şi alegând din lista Program overview ce va apărea , meciul România - Danemarca.

La sfârşitul finalei mari, puteţi urmări si festivitatea de premiere a competiţiei . Felicitări sportivelor noastre , şi mulţumiri pentru că ne-aţi făcut să fim mândri că suntem români.

Din nou pe podium

5 dintre colegii voştri au participat sâmbătă, 18 decembrie ,la o importantă competiţie sportivă . Sala de sport a Gimnaziului Liviu Rebreanu a găzduit etapa municipală a Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, ramura fotbal pentru învăţământul primar .

La startul competiţiei s-au aliniat 7 formaţii , repartizate, în urma tragerii la sorţi , în 2 grupe. Grupa 1 a fost formată din Şcoala Gen. nr.7 , Gimn. Al.I Cuza  , Şcoala Gen.nr. 2 şi Gimnaziul Europa .

Grupa a 2-a a fost formată din Gimnaziul Liviu Rebreanu , Gimnaziul Serafim Duicu şi Gimnaziul Romulus Guga.

Prima partidă am câştigat-o cu 5-0 (3-0 ) , golurile fiind înscrise de Dragoş Conţiu (2) , Emil Coroş , Marcel Chiorean şi Raul Neag.

A doua confruntare, cu formaţia de la Serafim Duicu,  am câştigat-o cu 3-0 , prin golurile lui Dragoş (2) şi Emil (1) .

Câştigând grupa a doua, am intrat în semifinală, cu echipa clasată pe locul al doilea în prima grupă, şi anume cea a Gimnaziului Alexandru Ioan Cuza. Echipa noastră s-a impus cu 3-0 (1-0) , înscriind prin Dragoş de 2 ori, şi Emil 1 dată.

Intram astfel în finală , unde urma să întâlnim învingătoarea din cealaltă semifinală, cea dintre Şcoala 7 şi Gimn. Romulus Guga .( scor 6-0 ) .

Meciul , aprig disputat , s-a încheiat la egalitate, 2-2 , trecându-se la executarea loviturilor de departajare. Abia dupa a 8-a serie de lovituri, balanţa s-a înclinat în favoarea celor de la Generală 7.
Le promitem încă de acum, că , la etapa judeţeană , ne vom lua revanşa în plan sportiv.

Lotul echipei noastre a fost alcătuit din:
Alex Boroş, Mihai Fărcaş şi Andrei Pavel (portari )
Andrei Opincar , Marcel Chiorean , Sebastian Matei , Sebastian Ştefan , Bella Kerestes ( fundaşi )
Dragoş Conţiu , Boti Pall (mijlocaşi)
Emil Coroş , Raul Neag ,Bogdan Blaga, David Sava, Arnold Asztalos, Darius Pop (atacanţi )
(antrenor : profesor Codruţ Morariu )

Felicitări tuturor , şi mult succes la etapa judeţeană din luna februarie.
Sărbătoarea Crăciunului să vă aducă sănătate deplină , alături de împlinirea tuturor dorinţelor în plan sportiv , pentru anul ce bate la uşă.

La colindat

Vineri,17.12 2010 , in generosul spatiu al Muzeului Etnografic , am participat la vernisajul expozitiei de pictura AMINTIRI DIN SAT
Autor TEODOR MORARU

Atasez mai jos programul si afisul manifestarii

"Pictura lui Teodor Moraru se încadrează în zona poveştii. Teodor Moraru îşi deapănă amintirile închipuindu-le pe pânză cu mult talent şi farmec. Artistul şi povestitorul Teodor Moraru nu a fost şi nu este un observator pasiv, el are un punct de vedere personal ca orice ţăran hâtru şi sfătos. Poveştile lui în culoare nu sunt numai înșiruiri de întâmplări, ci şi critici subtile la adresa societăţii. Lucrările sale sunt uneori pline de vervă, alteori nostalgice, de un lirism aparte. În tablourile sale, în culoare, povestitorul abordează autoportretele, portretele, temele biblice, bisericile, muncile câmpului, tradiţii, obiceiuri, ocupaţii şi povestiri hazlii.
Minunate poveşti, frumos povestite".
organizator: prof. Vasile Muresan

Alocuţiuni: Soos Zoltan - director
Pop Angela - sef de sectie
Vasile Mureşan - muzeograf

Ne vor colinda elevi de la Şcoala "Liviu Rebreanu", coordonaţi de prof. Codruţ Gabriel Morariu

Reintoarcerea in timp , intrarea in atmosfera Craciunului din lumea satului, cu nuci poleite, covrigi si mere au contribuit la reusita unei zile speciale din viata noastra, amintindu-ne de timpul special pe care il traim, acela de pregatire pentru Intampinarea Pruncului Isus in ieslea sufletelor noastre.

* Activităţi incluse în cadrul Proiectului Etwinning Let me present you my country

Pe unde radio

Marti, 14.12 .2010 , dupa recitalul de colinde sustinut la Primaria municipiului , am fost vizitati de Veronica Ilie, reporter si realizator al emisiunilor Hai-hui prin Europa , si Lumea Copiilor, difuzate la Radio Tg Mures .

Copiii au facut o calatorie spre atmosfera Craciunului , in ritm de colinde , amintindu-si de datinile si obiceiurile noastre din aceasta perioada speciala a anului.
Materialele realizate au fost difuzate in 17 si 19 decembrie pe undele postului regional.

* Activităţi incluse în cadrul Proiectului Etwinning Let me present you my country

Prima zapada

Bucuriile zapezii ...

Orasul meu

Un popor care nu-si cunoaste istoria e ca un copil ce nu-si cunoaste parintii.

Va invit sa calatoriti , cu ajutorul imaginilor ,prin istoria recenta a orasului nostru , descoperind locuri si peisaje care sa ne faca mandri ca suntem targumureseni.

Cântec de stea

Acest sfârşit de săptămână ne-a prilejuit întâlnirea specială cu decorul hibernal. La poalele muntelui Pietricica , am participat la două secţiuni ale Festivalului Naţional Cântec de stea , de unde , nu ne-am întors cu mâna goală.Locul 3 al podiumului , la secţiunea Colind , şi premiul special al Televiziunii din Piatra Neamţ , la secţiunea Muzică uşoară.

Echipa ce a contribuit la câştigarea acestor distincţii a fost formată din Sebastian Matei , Paul Cocan, Andreea Onocan , Alexandra Man ,Iulian Cosma , Ciprian Nicolici, Remus Mocean , Ioana Popa .

Dincolo de emoţiile primei apariţii pe scena unui festival naţional , frământările întâlnirii cu un decor de basm , au încununat o nouă etapă din drumul devenirii unor suflete de copil .

* Activităţi incluse în cadrul Proiectului Etwinning Let me present you my country

Artizanii Marii Uniri

În literatura de specialitate actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 este considerat certificatul de naştere al României moderne. La producerea lui au contribuit deopotrivã forţe progresiste din domeniile politicului, socialului, culturii şi religiei. Ca instituţie moralã, Biserica a contribuit decisiv la “plinirea vremii”.

Dorinţa ardelenilor de a se uni cu patria mamã a fost secularã, în condiţiile în care, deşi majoritari pe pãmântul transilvan, românii au fost consideraţi minoritari şi oropsiţi de toate guvernãrile austro-ungare. Nu-i de mirare în atari condiţii cã ideea uniaţiei i-a urmãrit pe tinerii studioşi ardeleni de cum începeau şcoala. Unul dintre ei, cu o traiectorie existenţialã de excepţie, a fost şi episcopul Iuliu Hossu, personalitate emblematicã sub aspectul moralitãţii, al credinţei în Hristos şi bisericã şi deopotrivã luptãtor neînfricat pentru fiinţa naţionalã şi identitatea românilor. Nãscut în Milaş, sat de câmpie ardelean, viitorul episcop are o genealogie extrem de lungã, în care personalitãţile ecleziastice au fost numeroase. Chiar acesta a fost şi motivul pentru care familia ar fi dorit sã-l îndrepte spre medicinã. Dar chemarea credinţei şi destinul au fãcut ca Iuliu Hossu sã îmbrãţişeze calea credinţei şi a adevãrului. Cum în Ardeal biserica dominantã era cea greco-catolicã, tânãrul ostaş al bisericii luptãtoare s-a dovedit un purtãtor de stindard al idealurilor unirii cu Roma. De precizat cã numele de familie al viitorului episcop a fost Lungu, dar, din cauza cerinţelor autoritãţilor, a fost nevoit sã accepte maghiarizarea lui în Hosszu. Prin bunica şi mama sa, episcopul a primit în vene sânge nobiliar de la familia Hossu de Mesteacãn şi Rãstoci. Dupã tatã, familia a dat, de asemenea, numeroşi preoţi rãspândiţi în tot Ardealul. NU puţini dintre ei au înclinat şi spre domeniul politicului, unii chiar fãcând concesiile necesare supravieţuirii spirituale într-un imperiu în care deznaţionalizarea era la ordinea zilei.

Apãrarea bisericii a fost o asumare permanentã a familiei Hossu. Pentru a reuşi, un antecesor al episcopului, protopopul Vasile Hossu, a devenit membru al Partidului Naţional Român. Astfel s-a reuşit menţinerea limbii române în liturghii şi şcolile confesionale româneşti. Un alt antecesor, episcopul Vasile, a şi militat pentru Biserica Românã Unitã şi pentru idealul unirii. Unchiul Viluc a fost cel care l-a îndreptat spre Colegiul Urbarian “De Propaganda Fide”. De acolo se întoarce “ucenic la Lugoj”, pentru a plãti, astfel, bursa primitã. Are astfel ocazia sã îl însoţeascã pe episcop în tot Ardealul, dar şi la întâlniri religioase internaţionale, acumulând o bogatã experienţã religioasã, politicã şi socialã.
Îi cunoaşte acum pe Iuliu Maniu din Bãdãcin, Alexandru Vaida Voievod din Olpret, Teodor Mihali din Dej, pe Ştefan Cicio Pop din Şigãu, pe dr. Petru Groza, stagiar în Lugoj şi alţi mari bãrbaţi care vor deveni piloni ai Marii Uniri. O altã experienţã este aceea de voluntar capelan în timpul rãzboiului. Acordã asistenţã spiritualã, medicalã şi socialã militarilor, vãduvelor de rãzboi şi orfanilor. Întors în ţarã de la Viena, dupã moartea episcopului Vasile de la Gherla, este propus de Vaida Voievod şi susţinut de Partidul Naţional ca episcop de Gherla. Cu toatã opoziţia “bãtrânilor”, a depus jurãmântul în faţa regelui Ungariei. Adoptã de la început vizitaţia canonicã în parohii, pregãtind poporul pentru marele act ce avea sã urmeze pe câmpia de la Alba Iulia. Numai jocul şanselor a fãcut sã nu devinã mitropolit la Arhieria Blajului. Îşi continuã însã lupta pentru marele ideal. La 1 Decembrie 1918, la restaurantul “Coroana” din Alba Iulia, îl va cunoaşte şi pe George Pop de Bãseşti, desemnat preşedinte al Marii Adunãri. Lui Iuliu Hossu i s-a dat sarcina sã prezinte rezoluţia Marii Adunãri Naţionale. A fost de faţã şi episcopul neunit Miron Cristea, care va face parte şi din delegaţia la Bucureşti, alãturi de Vasile Goldiş, Al. V. Voievod, Iuliu Hossu, George Pop de Bãseşti. În capitala României Mari au fost primiţi de Majestatea regalã şi de primul-ministru Ion I. C. Brãtianu. Probleme grele au trebuit rezolvate şi dupã unire. Reacţia ungurilor a fost vehementã. Unitãţi de secui au fãcut rãzmeriţe şi au împuşcat oameni nevinovaţi.
Zeci de preoţi şi enoriaşi au fost urmãriţi şi schingiuiţi. Au apãrut probleme şi fisuri şi între bisericã şi statul mãrit, şcolile confesionale trecând la stat, împreunã cu învãţãtorii şi averile lor. Biserica Unitã a fost deposedatã în acest fel de multe clejii şi pãduri. Adversitatea a fost puternicã şi din partea celor care împãrtãşeau ideologia comunisto-bolşevicã. Membru de drept în Marele Sfat Naţional Român, episcopul a participat la toate şedinţele acestuia, participând cu pasiune şi elocinţã la dezbateri. A contribuit la elaborarea Constituţiei României Mari, din 1923, în care stã scris “Biserica Creştinã Ortodoxã şi cea Greco-Catolicã sunt biserici româneşti”, deci biserici surori, aflate pe acelaşi picior de egalitate. Cã timpul a lucrat altfel în ce priveşte Biserica Greco-Catolicã Unitã cu Roma este altã poveste, care, din pãcate, se perpetueazã şi în zilele noastre. Iuliu Hossu s-a dovedit a fi vlãdicul tuturor, propovãduind mila creştineascã, credinţa, lucrarea cultural-patrioticã pentru conservarea valorilor naţionale. Chiar dacã nu a avut întotdeauna relaţiile cele mai cordiale cu Iuliu Maniu, episcopul Hossu i-a purtat o stimã deosebitã. Ideea care se desprinde dupã lectura cãrţii este cã episcopul Iuliu Hossu rãmâne una din personalitãţile proeminente ale Bisericii româneşti unite cu Roma, iar prin toatã viaţa sa a adus dovada cã România a avut personalitãţi remarcabile în momentele cheie ale istoriei. Una dintre ele a fost episcopul Unirii, Iuliu Hossu.

Valer Hossu - “Episcopul Iuliu - Sfântul Marii Uniri”,
Editura Napoca Star,
Cluj-Napoca, 2008

Iuliu Cardinal Hossu (n. 30 ianuarie 1885, Milaş, comitatul Bistriţa-Năsăud, d. 28 mai 1970, Bucureşti), a fost episcop greco-catolic de Cluj-Gherla.

Alături de predecesorii săi, episcopul Iuliu Hossu a contribuit decisiv la unirea Transilvaniei cu ţara-mamă.
După terminarea primului război mondial, noua situaţie mondială favoriza formarea statelor naţionale. Prin urmare, românii din Transilvania, Banat şi Ungaria şi-au format organe politice proprii, aşteptând momentul prielnic înfăptuirii unirii politice cu România.

Audio: Interviu difuzat la Europa Liberă în 1970, cu puţin timp înainte de moartea Episcopului Iulian Hossu, aflat pe patul de suferinţă de la mânăstirea Căldăruşani.



La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, din încredinţarea Marelui Sfat al Naţiunii, noul episcop de Gherla, Iuliu Hossu, a vestit lumii Unirea tuturor românilor, prin citirea Declaraţiei de Unire.

"Astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuieşte România Mare, una şi nedespărţită, rostind fericiţi toţi românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Ţara-Mamă, România. A biruit Dreptatea. Acesta-i ceasul dreptăţii lui Dumnezeu şi al răsplătirii Lui pentru suferinţele veacurilor purtate de un neam, cu credinţă în Dumnezeu şi cu nădejdea în dreptatea Lui", a spus Iuliu Cardinal Hossu.

"Pe cum ne vedeţi aici îmbrăţişaţi frăţeşte, aşa să rămână îmbrăţişaţi pe veci toţi fraţii români", a spus Iuliu Hossu după citirea declaraţiei.

În ziua următoare este ales în delegaţia celor patru membri, doi uniţi (Iuliu Hossu, Alexandru Vaida-Voevod) şi doi ortodocşi (Miron Cristea, Vasile Goldiş) pentru a prezenta la Bucureşti, Regelui Ferdinand, hotărârile Adunării Naţionale. În calitate de senator de drept al României întregite, activitatea sa parlamentară a vizat probleme vitale ale ţării precum întărirea unităţii naţionale, apărarea integrităţii teritoriale, apărarea drepturilor şi libertăţilor Bisericii.

Pagini de istorie

Săptămâna ce a trecut am derulat-o sub semnul importantelor momente din istoria neamului nostru , începând incursiunea în trecut cu parcurgerea paginilor scrise de regii geto-dacilor şi împăraţii romani .

Burebista şi Cezar , marele preot Deceneu , Decebal şi Traian ocupă locuri importante în istoria neamului nostru ,despre care v-aţi arătat curioşi să aflaţi şi mai multe detalii.  Motiv pentru care vă ofer mai jos legătura spre siteul Muzeului Naţional de Istorie al României . Puteţi începe călătoria , vizualizând, în partea de jos a paginii accesate , secvenţele sculptate pe celebra Columnă a lui Traian .

Călătorie plăcută pe drumurile istoriei !

Columna lui Traian

Stropi de nemurire

Maieru... Ce început de drum! Pe vremuri, oamenii treceau pe lângă Liviu Rebreanu şi-i dădeau bineţe. Îl priveau cu mirare, iar lui îi stătea pe limbă să-i oprească, să le spună că este tot el, cel de acum 30 de ani. Acelaşi, neschimbat! Cunoştea tot satul, doar satul l-a învăţat ce înseamnă cu adevărat fericirea.
Acasă! Aşa a botezat Rebreanu comuna bistriţeană Maieru, interiorul acestei arii ce poate fi numită generic "Cuibul visurilor". Odată ce i-ai urmat paşii, simţi porunca interioară de a zăbovi, de a rămâne, de a te aşeza la una dintre mesele lui de taină şi trudă nocturnă, ori în vreo bancă din şcoala care îşi poartă fala de a fi avut un asemenea premiant în dimineaţa vârstei.

Şcolarul şi-a desprins aici cele dintâi silabe. Apoi, a turnat mari coloane de susţinere pentru superbul templu al limbii române. Era plăpând la început, remarcau contemporanii săi, "precum firicelul de apă al Someşului la izvorul de sub Ineu". Dar, urmându-şi albia, a ajuns asemenea râului tumultuos. Dinspre amiaza incandescentă spre dimineaţa maiereană, Rebreanu le-a dăruit sătenilor - "un roman al nostru, un roman pentru NOI", spunea - o carte care, însă, se citeşte invers: Ion!

Nu e uşor să mergi pe urmele lui Rebreanu, gândindu-te că despre opera, viaţa şi personalitatea scriitorului s-au conceput nenumărate studii şi monografii. Nu e uşor să călătoreşti sute de kilometri până la Maieru doar pentru a respira aerul pământului pe care el l-a iubit cel mai mult pe lume - pentru că da, Maierul a fost locul pe care Rebreanu l-a venerat. La Târlişua, sub poalele Ţibleşului, acolo unde s-a născut, nu a petrecut decât doi ani şi jumătate.

În casa părinţilor, de la Prislop, şi-a găsit creaţia, dar nu fericirea absolută. Îi poartă pe deplin amintirea doar Maieru... Prin Muzeul Memorial din comună, prin bustul falnic din faţa clădirii, Rebreanu a rămas viu. Acum, el este cel care, zi de zi, le dă bineţe cetăţenilor.

Încă de la primele ore ale dimineţii pofteşte pe fiecare maierean să intre în "laboratorul" său de creaţie. Nu le zâmbeşte, fiindcă nu-i stă în fire, dar le repetă "povestea pământului", a iubirii şi a satului bistriţean. Ne  invită şi pe noi!

 
Aşezată în coasta unei coline, la marginea dinspre Năsăud a Prislopului, casa în care au locuit părinţii scriitorului primeşte scurte vizite. Acum e pustiu. La intrare, pe placa de marmură, se poate citi: "În această casă, reclădită în anul 1957, prin munca locuitorilor din Prislop-Năsăud, a trăit în mijlocul eroilor săi din romanul «Ion» marele scriitor Liviu Rebreanu".



Bustul de bronz al scriitorului pironeşte cealaltă colină. Într-o cameră - ultima dintre cele trei - se află un interior modest, dar încărcat de spiritualitatea familiei Rebreanu. Aici, în căsuţa din pripas, se citeşte un text-cheie, care s-ar potrivi tuturor localităţilor pe care romancierul le-a cucerit. O frază pe sub arcada căreia, de aproape patru decenii, vizitatorii se opresc să privească: "De când romanul «Ion» a devenit prea cunoscut, satul Prislop a dobândit o faimă pe care n-a nădăjduit-o niciodată".

Nici amurgul, nici sfârşitul prea crud şi abrupt de la Valea Mare nu i-au putut smulge drumul drept către glorie. Înainte de a fi aparţinut Năsăudului, Ardealului, ţării întregi şi universalităţii literare, a fost al lor - întocmai ca Someşul, spun târlişuanii de sub Ţibleş, maierenii de sub Ineu şi prislopenii lui Ion. Acum, autorul "Răscoalei"  aparţine fiecărui călător în parte. Cine ajunge la Rebreanu, pătrunde în viaţa lui şi în oaza de fericire a consacrării .

Sub semnul lui Rebreanu

Săptămâna recent încheiată , a cuprins , în universul activităţilor educative şi clipe de sărbătoare , prilejuite de  împlinirea a 125 de ani de la naşterea patronului spiritual al gimnaziului nostru, Liviu Rebreanu.

Noi am participat la secţiunea ,, REBREANU , CLIPE DE AMINTIRE , STROPI DE NEMURIRE"

din 25  noiembrie 2010

  

În  program:

1.     Liviu Rebreanu – repere biografice şi literare, prof. Alexandru Todea, directorul Gimnaziului “Liviu Rebreanu”, Tg. Mureş.

2.     ,,A dat numele şcolii noastre” - moment literar realizat de  elevii clasei a VIII-a A, îndrumaţi de prof. de limba şi literatura română  Alexandru Todea

3.     ,,Momente din viaţa şi activitatea scriitorului” –prezentarea portofoliilor pregătite de elevii claselor a II-a C, a III-a B şi a III-a C   

( prof. Crina Morariu ,înv.Viorica Durugy ,prof.Codruţ  Gabriel  Morariu )

4.     Vizionarea filmului despre viaţa şi opera romancierului

,, Şcoala vieţii ” - moment artistic, prof. Codruţ Gabriel Morariu

precum şi la activităţile din data de 26 noiembrie , toate acestea dorindu-se a fi o repetiţie pentru Zilele şcolii , preconizate a se desfăşura în luna mai a anului viitor.

Legenda neamului românesc

Odinioară,trăia pe aceste meleaguri o mama, care avea mai multe fiice. Le pusese nume frumoase, după chipul naturii şi frumuseţilor ei, al pădurilor, munţilor şi apelor:

TRANSILVANIA, MOLDOVA, BUCOVINA, CRIŞANA, MUNTENIA, OLTENIA, DOBROGEA. Avea şi doi flăcăi pe cinste. Pe unul îl chema MARAMUREŞ,  şi pe celălalt BANAT.

Dar, iată că, la răstimpuri, se abătea pas străin prin aceste ţinuturi şi-i răpea câte o fiică. Mama se întrista nespus, după fiecare, deoarece ţinea la ele ca la trupul şi inima sa. Sângera şi se îndurera. Dar, de plâns nu a plâns niciodată şi nici nu s-a plecat. Era falnică precum un stejar sau ca Munţii Carpaţi ce-i străjuiau în preajmă, ori ca Dunărea ce o încingea ca o salbă. Avea strămoşi destoinici şi neînfricaţi, pe dacii nemuritori şi pe romanii cutezători. De aceea, nici ea nu se temea şi nu da înapoi. Lupta vitejeşte pentru a-şi regăsi fiicele şi a le readuce acasă, în sânul familiei: şi Transilvania cea măreaţă, şi Bucovina fagilor fremătători, şi Dobrogea cea aproape de mare,Oltenia cea şăgalnică ori Crişana cea mlădioasă. Se mângâia la gândul că avea alături  Moldova şi Muntenia, ori pe feciorii ei cei semeţi şi voinici.
Şi, uite aşa, luptând neobosit, a reuşit să-şi aducă din nou toate fiicele acasă, unindu-le în jurul ei ca un copac maiestuos, cu ramuri bogate. Şi, în clipa când le-a simţit pe toate lângă ea, a fost fericită şi a întinerit dintr-o dată. Pentru că, unirea îi dădea putere, iar setea de dreptate şi libertate a făcut-o nemuritoare.

Mituri si legende

Identitatea culturală a fiecărui popor poate fi reflectată de miturile şi legendele care l-au însoţit pe tot parcursul dezvoltării lui. De aceea, este foarte important să cunoaştem literatura de natură populară, să cunoaştem miturile şi legendele care au circulat odinioară pe aceste meleaguri.

În rândurile ce urmează vă scriu câteva gânduri referitoare la lumea ce ne înconjoară, la cea care a generat pentru noi, românii, atâtea minunate legende. În mijlocul acestei mirifice "împrejmuiri" s-au desfăşurat şi legendarele confruntări ale strămoşilor noştri, născând, de asemenea, zămisliri ale cugetului românesc, transmise prin viu grai, din generaţie în generaţie.

Acum, odată cu oportunităţile oferite de noile tehnologii şi mijloace de comunicare, printre care şi acest site, trebuie valorificat la maxim conţinutul acestor creaţii româneşti, şi a le face cunoscute în toate colţurile lumii.

Natura a înconjurat întotdeauna viaţa românului, cu munţi şi ape, cu păduri foşnitoare şi câmpii mlădioase, smălţuite cu flori, cu multele ei plante, păsări şi vieţuitoare. Copiii şi-au împletit ghirlande şi coroniţe din florile grădinilor şi pajiştilor, s-au împrietenit cu micile vieţuitoare şi le-au luat în joaca lor. Oamenii maturi au reprezentat natura în creaţiile lor, încă din cele mai vechi timpuri.Ţăranii au evocat copacii în ciopliturile stâlpilor şi grinzilor casei, şi-au înflorit ţesăturile şi ciopliturile cu motive culese şi stilizate din natură. Aceste aspecte,alături de minunatele peisaje oferite de formele de relief, armonios îngemănate, precum şi glorioasele fapte ale strămoşilor, l-au îndemnat pe omul de rând la creaţie, astfel ajungând şi la noi minunatele legende istorice, geografice sau cele despre animale, plante si flori.

Pe această cale, doresc să mă implic în ocrotirea vieţii acestei ,,fermecate lumi" şi întru transmiterea acestor creaţii generaţiilor care vin.

Gândirea pozitivă

Sunt recunoscator / recunoscatoare :
Mamei / tatălui care sforăie toată noaptea,
Pentru ca îi am alături de mine
....................................................................................................................
Fiicei mele adolescente care se
plange ca trebuie sa spele vasele,
Pentru ca inseamna ca este acasa si
nu pe strazi.
....................................................................................................................
Impozitelor pe care le platesc,
Pentru ca inseamna ca sunt angajat.
....................................................................................................................
Murdariei de curatat dupa o petrecere,
Pentru ca inseamna ca am fost
inconjurat de prieteni.
....................................................................................................................
Hainelor care sunt putin cam strimte,
Pentru ca inseamna ca am destul de
mincare.
....................................................................................................................
Umbrei mele care ma insoteste la munca,
Pentru ca inseamna ca sunt afara la
lumina soarelui.
....................................................................................................................
Podelei care trebuie stearsa si
ferestrelor care trebuiesc spalate,
Pentru ca inseamna ca am o locuinta.
....................................................................................................................
Tuturor nemultumirilor la adresa
guvernului pe care le aud,
Pentru ca inseamna ca avem
libertatea cuvintului.
....................................................................................................................
Locului de parcare pe care il gasesc
tocmai la capatul parcarii,
Pentru ca inseamna ca pot sa merg si
ca am fost binecuvantat cu un mijloc
de transport.
....................................................................................................................
Zgomotului pe care trebuie sa-l
suport de la vecini,
Pentru ca inseamna ca pot auzi.
....................................................................................................................
Gramezii de rufe de spalat si calcat,
Pentru ca inseamna ca am haine de
imbracat.
....................................................................................................................
Oboselii si durerilor musculare la
sfarsitul unei zile,
Pentru ca inseamna ca am fost
capabil sa muncesc din greu.
....................................................................................................................
Soneriei care ma trezeste in zorii
zilei,
Pentru ca inseamna ca sunt viu.
....................................................................................................................
SI , IN SFARSIT, ... pentru e-mail-uri,
Deoarece inseamna ca am prieteni
care se gandesc la mine.
....................................................................................................................
O zi frumoasă...şi incercati să
gândiţi pozitiv...doar avem atâtea
daruri... pe care nu trebuie să le uităm!

Gala Premiilor in educatie, 2010

"Uneori suntem tentati sa asteptam ca schimbarea in educatie sa vina numai de sus in jos – de la guvernanti catre scoli. Se pierd astfel din dezbaterile publice povestile oamenilor cu adevarat dedicati din sistemul educational care isi construiesc propria definitie pentru implicare si care realizeaza deja o revolutie tacuta a celor care cred in educatie.

Sunt acei profesori care inteleg sa transmita elevilor valori si principii, nu numai informatii, in timp ce le hranesc acestora curiozitatea pentru un domeniu sau altul. Sunt acei cercetatori care viseaza sa castige premiul Nobel si sa transforme omenirea prin descoperirile lor.

Sunt toti bibliotecarii care fac eforturi uriase pentru ca si cele mai indepartate sate sa primeasca suficiente carti si care uita de fisa postului pentru a-i instrui pe copii sa foloseasca un computer. Gala Premiilor in Educatie este mai mult decat un eveniment punctual prin care le aducem public recunoastere acestor oameni, este un reper pentru un cadru de normalitate in care aducem la un loc toate aceste reusite remarcabile, pentru a transforma educatia intr-un subiect care sa ne preocupe constant", a declarat Tincuta Baltag, Director General Fundatia Dinu Patriciu la festivitatea de premiere a excelentei in educatie.

Gala Premiilor in Educatie urmareste promovarea oamenilor, a proiectelor si a organizatiilor care au un impact semnificativ asupra sistemului educational din Romania.

Prin acest proiect, Fundatia Dinu Patriciu doreste sa premieze performanta si sa impulsioneze competitia si creativitatea in domeniul educatiei.

Cu bucurie vă anunţ că printre laureaţii acestui an s-a numărat şi dascălul vostru , ale cărui gânduri s-au îndreptat către voi în clipele imediat următoare premierii, în semn de mulţumire pentru implicarea de care aţi dat dovadă în anii ce s-au scurs.

În acelaşi timp , mulţumiri se cuvin şi părinţilor ,care vă sprijină în drumul vostru , şi care consideră educaţia o prioritate.

Această distincţie ne obligă să continuăm cu şi mai multă seriozitate ceea ce am început, deoarece am primit confirmarea că abordarea noastră este una corectă .

Fie ca drumul vostru să fie încununat cu laurii bucuriilor împlinirii !

Detalii suplimentare

Fram,ursul polar

In saptamanile ce au trecut de la inceperea anului scolar, am descoperit impreuna, pe drumurile lecturii ,intamplarile descrise in paginile romanului Fram,ursul polar de Cezar Petrescu.

Veti descoperi finalul intamplarilor citind in aceste zile ultimele 4 capitole. Calatorie placuta pe aripile lecturii !

Puteti audia mai jos o dramatizare a acestui roman , ce curpinde elementele catorva din capitole . Auditie placuta !


povesti - fram ursul polar
Asculta mai multe audio diverse

Mai jos aveti cantecul din filmul dedicat lui Fram


Si a fost odata ...Fram
Vezi mai multe video din film

Scoala vietii

* Activităţi din calendarul proiectului Etwinning Drama

Olimpiada Micului Şcolar

În perioada 21-23 octombrie , sala de sport a Gimnaziului Liviu rebreanu a găduit, în organizarea Asociaţiei noastre , prima ediţie a Olimpiadei micului şcolar, manifestare ce a cuprins întreceri din mai multe ramuri sportive : alergare de viteză, alergare de rezistenţă, aruncarea mingii de oină , fotbal şi handbal.

La întreceri s-au aliniat 150 de sportivi din Sighişoara,Luduş şi Tg.Mureş (gimnaziile Nicolae Bălcescu şi Liviu Rebreanu).

Iată cum au arătat clasamentele întrecerilor :

Alergare de viteză

*fete
1.Andreea Onocan
2.Alexandra Man
3.Ioana Popa

*băieţi
1.Emil Coroş
 Marcel Chiorean
3.Sebastian Matei
 Dragoş Oltean

Rezistenţă

*fete
1.Andreea Onocan
2.Denisa Jurje
3.Ioana Popa
Alexandra Man

*băieţi
1.Marcel Chiorean
2.Dragoş Oltean
3.Emil Coroş

Aruncarea mingii de oină

*fete
1.Andreea Onocan
2.Denisa Jurje
3.Larisa Mureşan
  Ioana Popa


*băieţi
1.Marcel Chiorean
2.Andrei Pavel
3.Ciprian Nicolici
   Sebastian Matei


Handbal
*fete

1.Tg.Mureş
2. Luduş


*băieţi


1.Tg.Mureş
2 Sighişoara

Fotbal
1.Gimnaziul Liviu Rebreanu Tg.Mureş
2.Gimnaziul Nicolae Bălcescu Tg Mureş ( I)
3.Gimnaziul Nicolae Bălcescu Tg.Mureş ( II )

Cantecul ciobanasului

Povestea unui ciobanas
Asculta mai multe audio diverse

Zodia cuvântului

Săptămânile scurse de la debutul celei de-a treia călătorii pe drumurile descoperirii tainelor Palatului Cunoaşterii , ne-au prilejuit momente de incursiune în diverse domenii, transormând necunoscutul în familiar şi temerile în încredere.
Matematica ne poartă pe aripile înmulţirii , ştiinţele naturii ne dezvăluie secretele mediului înconjurător , muzica devine mai atractivă - prin descifrarea tainelor mărgeluşelor fermecate aşezate pe portativ...

Deschidem din ce în ce mai multe cărţi, spre a vedea ce au gândit alţii , apoi le închidem, spre a putea descoperi ce gândim noi... Rodul dulcii potriviri a cuvintelor îl puteţi descoperi accesând paginile personale din partea stângă a paginii de start.

Lucrările realizate în cadrul orelor de educaţie plastică devin din ce în ce mai reuşite, contribuind la întregirea unei personalităţi în continuă dezvoltare a unor copii minunaţi, a căror înclinaţii spre domeniile frumosului ne dau speranţe pentru continuarea proiectelor demarate împreună.

Colectarea selectivă

Chiar dacă proiectul nostru , Viitorul speranţei , participant în campania Ţara lui Andrei nu a adunat suficiente voturi pentru a primi finanţare, ne bucurăm că obiectivele propuse au fost atinse ( amplasarea containerelor pentru colectarea selectivă a deşeurilor în cartierele Tg.Mureşului, şi realizarea centrelor de închiriere a bicicletelor )

Şi, pentru că toamna se numără bobocii, am aflat despre o iniţiativă similară de susţinere a colectării selective a deşeurilor , campanie despre care aflaţi mai multe accesând linkul următor.

Imaginează-ţi câte lucruri reciclabile îţi trec prin mână în drum spre coşul de gunoi. Hai să conştientizăm că ţine de noi să colectăm selectiv şi să facem o diferenţă !

De ce colectare selectivă?

Pentru că absolut orice ambalaj curat este reciclabil.
Pentru că majoritatea gunoaielor noastre sunt reciclabile şi ar trebui salvate
Pentru că umplem gropile de gunoi cu poluanţi, în loc să reciclăm.

Un pas mic pentru om...un salt uriaş pentru natură.

România - Brazilia

În aceste zile, Sala Sporturilor din Tg.Mureş a găzduit meciurile amicale dintree echipele naţionale ale României şi Braziliei la fotbal în sală.

Cu bucurie, am regăsit în rândurile micilor fotbalişti ce au însoţit sportivii la momentele festive dinaintea începerii competiţiei pe câţiva dintre sportivii noştri : Emil Coroş , Marcel Chiorean , Andrei opincaru , Bogdan Blaga , Dragoş Conţiu .

 Cu siguranţă, peste ani vom mai auzi numele lor , rostit la începerea marilor confruntări fotbalistice. Mult succes pe drumul pe care aţi pornit !

Campanie Real

Până în 29 septembrie , la Real , puteţi transforma valoarea cumpărăturilor făcute în puncte pentru şcoala la care învaţă copilul dumneavoastră .

La fiecare 10 lei se acordă un punct , iar la fiecare 10000 de puncte acumulate se va obtine un calculator pentru unitatea şcolară. Tot ce aveţi de făcut este ca să păstraţi bonul de la casele de marcat, să intraţi pe siteul campaniei , iar la rubrica Înscrie-te în campanie să declaraţi datele cerute, menţionând că direcţionaţi punctele spre Gimnaziul Liviu Rebreanu.


Acum e momentul să vă implicaţi pentru a contribui la un viitor mai bun pentru copiii dumneavoastră .

Excelenţei Sale, Dascălul

"Să ţii în palmă sufletul unui copil este, cu siguranţă, un privilegiu; să fii important în viaţa unui copil este, poate, un dar divin! “



Acum, la un nou început de an şcolar, ne îndreptăm gândurile spre ucenicii dornici de a desluşi tainele buchiilor, dar , în acelaşi timp şi spre dascălii lor , în semn de preţuire pentru devotamentul cu care îşi dăruiesc sufletul.

Excelenţa Sa, Dascălul, nu are cont în bancă. Nu are vilă cu douăzeci de camere. Nu
are afaceri prospere prin ţară. Excelenţa Sa are un suflet cât galaxia. Are riduri şi
fire albe de la generaţiile care sunt şi de la cele care au fost.

Excelenţa Sa îşi mobilează viaţa cu extemporale, teze, concursuri. Rareori se gândeşte la ultimul strigăt al modei...Desele-i preocupări sunt legate de programe, perfecţionări, examene. De cele mai multe ori, şlefuieşte nestematele altora. Pentru ele ,vinde pe bani mărunţi, secundele fiilor lui.

Excelenţa Sa trudeşte viaţa-ntreagă la secera ascuţită a lunii, semănând pulberi
de aur peste seminţele ce stau să-ncolţească. Uneori, ochelarii i se acoperă de roua amară, dacă un fost elev, ajuns senator, îl uită în anticameră ca pe un obiect decorativ.

Alteori zâmbet de rodie îi inundă obrajii, când , pe stradă,cineva îşi scoate pălăria în faţa lui: „Bună ziua, Domnule profesor, eu sunt...”

Excelenţa Sa nu-şi numără anii după buletin, ci după vârstă – mereu aceeaşi,care înfloreşte în bancă. Constată cu surprindere – într-o zi că trebuie să iasă la pensie şi nu înţelege de ce inima lui, cu două preinfarcte, bate ca la optsprezece ani.

Excelenţa Sa, ca un pui de căprioară în bătaia puştii, nu ştie că se aseamănă cu sfinţii.Ei au dăruit. El se dăruieşte.Cel de Sus i-a hărăzit loc înalt în izvorul
Luminii, loc plin de verdeaţă, din care Măria Sa, Dascălul, să poată priveghea şi
de dincolo pruncii sufletului său.

DASCĂLUL MEU, îţi doresc:

SĂ POŢI SĂ CREZI
când unii te înşeală
SĂ TE RIDICI
când alţii te doboară
SĂ POŢI PĂSTRA
ce alţii vor s-alunge
SĂ RÂZI
chiar dacă sufletul îţi plânge
ŞI CALD TU SĂ RĂMÂI
chiar de afară ninge.
ACEASTA-I ARTA DE-A ÎNVINGE
( R.Kipling )

La ceas de bilanţ

Zilele vacanţei pot însemna şi momente nostalgice de reîntoarcere pe drumurile parcurse odinioară, în trecutul îndepărtat sau în cel apropiat.

Cu rugămintea să îmi comunicaţi dacă numele vreunuia dintre voi nu apare la vreo activitate, vă reamintesc activităţile şi concursurile la care aţi participat în acest al doilea an al vieţii de şcolar :


* 3.10.2009 , Iniţiere şi concurs de orientare sportivă , pădurea de lângă Spitalul judeţean ( Andrei, Carlos,Sebi, Ioana,Dragoş )
* 17.10.2009 , Crosul Toamnei , Platoul Corneşti ( Emil, Silviu )
* Crosul 1 Decembrie ( loc 1 Emil,loc 3 Dragoş, 7.Andrei , 8.Tudor , 11.Carlos )
* Cupa 1 Decembrie , fotbal ( Marcel, Emil, Cipri , Carlos , Sebi, Andrei , Dragoş, Bogdan )
* 5 decembrie 2009 ,loc 1 Faza municipală a Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar , fotbal ( Emil, Sebi + Marcel , accidentat)
* 9 decembrie, înregistrare emisiune Radio Tg.Mureş + recital colinde
* 17 decembrie, colindat Primărie
* 13 , 20 decembrie difuzare reportaj la Radio Tg Mureş, în emisiunea Lumea Copiilor , şi în 18 decembrie în emisiunea Hai - Hui prin Europa

* concurs de desene Parcul meu de vis ( menţiune Dragoş , participare Ioana, Andreea, Carlos, Cristi, Emil, Iuli, Marcel, Remus )
* 17 ianuarie 2010 , loc 1 faza judeţeană ONSS fotbal ( Marcel, Emil, Sebi)
* Cupa Unirii fotbal ( Marcel, Emil, Cipri , Carlos , Sebi, Andrei , Dragoş, Bogdan )
* concurs de creaţie ,,Amândoi în aburul pâinii" ( secţiunea creaţie literară Andrei, Carlos, Cosmin,Denisa,Dragoş,Emil,Ioana,Larisa,Remus,Bogdan)
(secţiunea desen Emil, Ioana,Denisa,Cipri,Cosmin,Andreea)
*concurs desen ,, Împreună pentru un pământ mai verde " (Andreea, Ioana)
* concurs internaţional de creaţie literară , ,,Copilul în lumea cuvintelor " ( loc 1 Emil, Loc 1 Denisa, loc 1 Sebi )
* menţiune concurs naţional de postere ,, Citeşte şi tu " ( Sebi,Marcel,Cipri, Carlos,Emil,Ioana, Andreea )
* menţiune concurs naţional de teatru şcolar : ,, Atenţie, se joacă teatru, " Brăila , cu dramatizarea piesei Inima mamei
* concurs internaţional iniţiat de Consiliul Europei pentru drepturile copilului ( Ioana,Andreea,Vlad,Cosmin/ Sebi,Emil,Marcel,Iuli )
* Carnavalul primăverii ( secţiunea proză Raul,Carlos,Vlad, Cipri,Denisa şi secţiunea desen :Alexandra,Andreea,Ioana )
* 1 aprilie Crosul primăverii ( loc 4 Andreea , 8 Ioana , loc 1 Marcel, 2 Dragoş , 3 Emil, 4.Vlad, 8 Carlos, 9 Andrei ) participanţi şi Remus,Paul , Bogdan
* 16 aprilie Ziua pădurii la Muzeul de Ştiinţe
* Jocurile Olimpice în imaginaţia copiilor ( desene Vlad, Dragoş ,Ioana)
* Concurs internaţional de desene, Turcia ( Ioana,Dragoş )
* Ecologizare cartierului
* loc 3 etapa zonală , Braşov Cupa Hagi Danone ( Sebi, Emil, Marcel )
* Crosul Europei ( loc 1 Andreea si 8 Denisa la fete ) ( loc 1 Marcel, 2 Dragoş, 3 Sebi , 6 Emil, 8 Carlos, 9.Vlad, 10 Andrei , 11 Tudor )
* 14-15 mai , faza zonală ONSS ( Emil,Marcel,Sebi )
* Cangurul matematic (Marcel,Sebi,Emil,DragoşBogdan,Andreea,Paul,Crsiti,Cosmin,Alex,Denisa)
* Concurs fotografie Craiova
* 29 mai drumeţie Platoul Corneşti - Vf Pălăria Neamţului (Silviu,Andrei,Denisa,Dragoş,Andreea, Sebi, Raul,Cipri )
* 5 iunie Crosul Olimpic ( Emil, Marcel,Dragoş,Silviu,Adi )


Proiecte

* Să fim mai buni de Crăciun, donaţii de jucării şi haine pentru copiii din centrele de plasament ---local
* Combaterea violenţei din desenele animate --- judeţean , iniţiat de Poliţie
* Animalele sălbatice din zonele noastre --- local, în colaborare cu Muzeul Judeţean
* Şcoli pentru un viitor verde , cu 30 de activităţi ( descrise în secţiunea Viitorul verde a siteului)---naţional , iniţiat de Revista Terra Magazin şi MECTS
* 100 de metri pentru sănătate --- judeţean, naţional iniţiat de Fundaţia Pro Cardia
* Viitorul Speranţei , propus în Ţara lui Andrei( loc 41 din 247 de proiecte depuse ) --- naţional , iniţiat de Petrom
* Calculatorul,prietenul meu

Dacă au fost multe sau puţine, asta doar viitorul ne poate demonstra .

Pe aripile muzicii

Pe aripile vacanţei

Speranţa

Recunoaştere

Un moment special în cadrul festivităţii de premiere a claselor ciclului primar de la Gimnaziul nostru l-a reprezentat acordarea diplomelor de merit pentru sportivii echipei de fotbal , campioană municipală, campioană judeţeană şi vicecampioană regională . Amintim aici şi locul 3 ocupat la etapa zonală a Cupei Hagi Danone, disputate la Braşov.

Pentru sportivitatea cu care şi-au apărat şansele doar în teren pe parcursul întregii competiţii , ei au fost răsplătiţi cu diplome speciale din partea Comitetului Olimpic şi Sportiv din România , şi a Academiei Olimpice Române, filiala Mureş .

Numele premianţilor : Alexandru Boroş, Dragoş Conţiu , Adrian Birou, Horaţiu Petrişor , Raul Savu, Andrei Bordaş, Alex Bosa, Marcel Chiorean, Emil Coroş, Sebi Matei, Paul Nicula, Marius Bucur, Alexandru Barabas.